CBD în caz de stres
Inhaltsverzeichnis
Cum influențează CBD nivelul de stres și sistemul nervos?
Poate CBD să reducă hormonul stresului cortizol și să influențeze axa HPA?
Ajută CBD în situații acute de stres, cum ar fi teama de examene sau emoțiile dinaintea unei reprezentații?
Este CBD o alternativă naturală la calmante?
Cât de repede se instalează efectul liniștitor al CBD-ului?
Ce dozaj este potrivit pentru stresul cotidian, anxietate sau epuizare?
Care produse CBD sunt cele mai potrivite pentru stres?
Poate CBD-ul să ajute pe termen lung împotriva stresului cronic sau a simptomelor de epuizare?
Ce spun studiile științifice despre efectul CBD-ului asupra stresului?
Există riscuri sau efecte secundare la administrarea zilnică a CBD împotriva stresului?
Cum influențează CBD nivelul de stres și sistemul nervos?
Canabidiolul (CBD) influențează nivelul de stres prin mai multe mecanisme fiziologice și neurobiologice, strâns legate de sistemul endocrin, sistemul nervos autonom și reglarea neurotransmițătorilor. Ținta centrală este Sistemul endocannabinoid (ECS), considerat un regulator important pentru homeostaza emoțională și fizică. CBD acționează non-psihoactiv și modulează reacțiile naturale ale corpului la stres.

Un mecanism esențial de acțiune este activarea indirectă a receptorului 5-HT1A, un subtip de receptori de serotonină care are efect anxiolitic și reduce stresul. În plus, CBD inhibă enzima FAAH, responsabil pentru descompunerea endocannabinoidului anandamidă. Astfel, anandamida rămâne activă mai mult timp în spațiul sinaptic – ceea ce are un efect calmant și stabilizator al dispoziției. Paralel, influențează activitatea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale (axa HPA), care joacă un rol cheie în eliberarea hormonilor de stres precum cortizolul. Studiile arată că CBD poate reduce producția de cortizol și poate atenua reacțiile excesive la stres – în special în cazul stresului cronic.
La nivel neuronal, CBD arată de asemenea efecte: el reduce activitatea amigdalei, responsabilă pentru procesarea anxietății și stresului, și stimulează în același timp Neuroplasticitate în regiunile prefrontale ale creierului – un aspect relevant mai ales în cazul stresului pe termen lung sau al sindromului burnout. În ansamblu, CBD are un efect de reglare a stresului, fără a fi sedativ. Ajută corpul să revină mai rapid într-o stare echilibrată în situații stresante, fără a afecta capacitatea cognitivă. Efectul se manifestă dependent de doză, variază individual și apare de obicei în câteva zile de administrare regulată.
Poate CBD să reducă hormonul stresului cortizol și să influențeze axa HPA?
Da, canabidiolul (CBD) poate reduce hormonul de stres Cortizol reduce și activitatea Axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (axa HPA) modularea – un sistem central neuroendocrin de stres. Această axă reglează eliberarea cortizolului, cel mai important glucocorticoid al corpului uman, care este produs în cantități crescute în situații de stres acut și cronic. Un nivel crescut de cortizol pe termen lung poate fi asociat cu numeroase simptome – printre care tulburări de somn, epuizare, iritabilitate, creștere în greutate și supresie imunitară. CBD acționează reglând axa HPA, prin faptul că reduce suprareacțiile neuroendocrine și îmbunătățirii sensibilității feedback-ului acestei axe. Studiile arată că CBD atenuării eliberării cortizolului poate avea efect – mai ales în situații asociate stresului. Acest efect se datorează parțial activarea receptorului 5-HT1A și inhibarea mediatorilor de stres precum hormonul eliberator de corticotropină (CRH) atribuită.

Într-un studiu uman dublu-orb s-a putut observa o reducere semnificativă a nivelurilor de cortizol după administrarea a 300 până la 600 mg CBD. În același timp, s-a observat o scade reacția subiectivă percepută la stres și o reglare emoțională îmbunătățită a fost documentată. De asemenea, în modele preclinice s-a observat că CBD reduce suprasolicitarea implicării glandelor suprarenale în axa HPA și poate contribui pe termen lung la restabilirea echilibrului hormonal. Astfel, CBD nu influențează doar percepția subiectivă a stresului, ci intervine activ în circuitele hormonale de reglare, responsabile pentru răspunsul la stres. Acest lucru îl face un potențial ajutor în afecțiuni legate de stres, cum ar fi burnout-ul, insomnia sau imunosupresia indusă de stres – cu condiția să fie utilizat în doze adecvate și cu scop terapeutic.
Ajută CBD în situații acute de stres, cum ar fi teama de examene sau emoțiile dinaintea unei reprezentații?
Da, canabidiolul (CBD) poate avea un efect calmant și anxiolitic pe termen scurt în situații acute de stres, cum ar fi anxietatea de examen, emoțiile de pe scenă sau aparițiile publice. Aceste efecte se bazează în principal pe modulare a receptorilor de serotonină (în special 5-HT1A), prin care CBD exercită o efect anxiolitic rapid CBD în anxietate poate să-și manifeste efectul. Mai ales în cazul stresului situațional cu simptome vegetative precum palpitații, transpirație, tensiune sau neliniște interioară, CBD poate ajuta la atenuarea reacției psihofiziologice și la promovarea stabilității emoționale.
În studii controlate – de exemplu cu „Testul de vorbire publică simulată” – s-a constatat că doze unice de 300 mg CBD care pot reduce măsurabil reacția la stres. Au fost utilizate atât simptome subiective de anxietate precum și marker fiziologic cum ar fi frecvența cardiacă și tensiunea arterială, influențate pozitiv. Totuși, este importantă dozarea adecvată: în studii s-a observat un așa-numit Curba doză-efect în formă de U, unde 300 mg au obținut cel mai mare efect – dozele mai mici sau mult mai mari au fost mai puțin eficiente.
Pentru un efect acut, CBD ar trebui să fie administrat aproximativ 30–90 de minute înainte de situația stresantă se administrează, de preferință sublingual sau sub formă de capsulă cu acțiune rapidă. În situații recurente (de ex. prezentări, serii de examene) se poate de asemenea utiliza o administrare administrare regulată însoțitoare fiind util pentru stabilizarea de bază. Ca substanță naturală, non-psihoactivă și bine tolerată, CBD oferă o alternativă interesantă la sedativele clasice – în special pentru persoanele care doresc să evite sedativele chimice.
Este CBD o alternativă naturală la calmante?
Cannabidiolul (CBD) este tot mai mult recunoscut ca alternativă naturală la sedativele clasice privit – în special în caz de stres, neliniște interioară și stări anxioase. Spre deosebire de anxioliticele farmacologice precum benzodiazepine sau substanțe Z, care sunt puternic sedative, creează dependență și sunt adesea însoțite de efecte cognitive secundare, CBD dezvoltă o efectul non-psihoactiv, calmant, fără potențial de dependență.
Efectul anxiolitic al CBD se bazează în principal pe activarea receptorilor serotoninergici 5-HT1A, a modularea sistemului endocannabinoid precum și inhibare a proceselor neuroinflamatorii induse de stres. Aceste mecanisme complexe de acțiune conduc la o eliberare emoțională, fără a afecta capacitatea cognitivă – un avantaj față de sedativele clasice. Studiile arată că doze medii unice (de ex. 300 mg în cazul anxietății de examen) pot produce un efect anxiolitic comparabil cu diazepamul, dar fără sedare. Comparativ cu calmant pe bază de plante precum valeriana, floarea pasiunii sau lavanda, CBD prezintă un profil de acțiune mai larg și poate fi atât acute precum și reacții cronice la stres modulând. Este în special o completare potrivită pentru persoanele cu tulburări de somn asociate stresului, anxietate socială sau hiperexcitabilitate psihosomatică – cu condiția ca produsul CBD să fie testat pentru calitate și doza să fie aleasă corespunzător.
CBD nu este un sedativ clasic, dar acționează reglare blândă a sistemului nervos central. Astfel oferă o alternativă vegetală, bine tolerată – în special pentru persoanele care caută un sprijin natural, non-psihoactiv, în cazul stresului și anxietății. Totuși, este recomandată supravegherea medicală în cazul afecțiunilor cronice.
Cât de repede se instalează efectul liniștitor al CBD-ului?
The viteza de acțiune a cannabidiolului (CBD) depinde în mare măsură de forma de administrare aleasă, a ratei metabolice individuale precum și doză în principiu se poate spune: Cu cât substanța activă ajunge mai repede în sânge, cu atât efectul calmant poate apărea mai rapid.
|
Formă de administrare |
Începutul efectului |
Durata efectului |
Particularități |
|
Sublingual (ulei/picături) |
15–45 minute |
4–6 ore |
Absorbție directă prin mucoasa bucală, dozare flexibilă |
|
Oral (capsule/comestibile) |
60–120 minute |
6–8 ore |
Efect întârziat datorită procesului digestiv |
|
Inhalativ (Vaporizator) |
1–5 minute |
2–4 ore |
Efect cel mai rapid, rar recomandat pentru utilizare terapeutică |
|
Rectal (supozitoare) |
15–30 minute |
4–8 ore |
Biodisponibilitate bună, evită tractul gastro-intestinal |
The efect calmant efectul CBD se manifestă frecvent în situații acute de stres – cum ar fi neliniștea interioară sau anxietatea de examen – în decurs de primele 30 până la 60 de minute după administrare sublinguală. În studii cu 300–600 mg CBD s-a putut deja după administrare unică se poate observa o reducere a simptomelor fiziologice de stres, de ex. scăderea frecvenței cardiace și a nivelurilor de cortizol. La stres cronic sau disfuncție emoțională este însă o administrare regulată pe mai multe zile până la săptămâni fi necesară pentru a obține un efect durabil. Efectul calmant este cumulativ și devine adesea mai stabil la administrarea repetată.
CBD poate deja după 15 până la 60 de minute poate avea un efect calmant – în funcție de forma de administrare. Pentru o reducere durabilă a stresului este însă o administrare continuă recomandabil, ideal combinat cu măsuri de stil de viață care reglează stresul.
Ce dozaj este potrivit pentru stresul cotidian, anxietate sau epuizare?
The doza eficientă de cannabidiol (CBD) pentru reducerea stresului depinde puternic de gradul de stres, a sensibilitatea individuală și durata administrării în acest sens, studiile științifice arată o efect dependent de doză, unde dozele mici pot fi utile pentru simptome ușoare, în timp ce dozele medii până la mari sunt recomandate pentru stres clinic relevant, cum ar fi Tulburări de anxietate sau Simptome de burnout sunt necesare.
|
Situație de stres |
Doza zilnică recomandată |
Instrucțiuni de administrare |
|
Stres ușor de zi cu zi |
15–50 mg |
Doză inițială mică (de ex. 10 mg dimineața, 10 mg seara); eventual creștere treptată |
|
Anxietate situațională (de ex. examen) |
150–300 mg (doză unică) |
Administrare unică cu aproximativ 1 oră înainte de factorul declanșator de stres |
|
Neliniște interioară persistentă / probleme de somn |
50–150 mg/zi |
Împărțirea în 2 doze zilnice, de ex. dimineața și seara |
|
Simptome de burnout / stres cronic |
150–300 mg/zi |
Administrare regulată pe mai multe săptămâni, titrare sub supraveghere medicală |
-
Într-un studiu uman cu model de stres social (Linares et al., 2019) a fost 300 mg CBD doză cea mai eficientă pentru reducerea anxietății acute, în timp ce dozele mai mici și mai mari au fost mai puțin eficiente („curba doză-efect în formă de U inversat”).
-
Stresul cronic necesită de obicei o administrare pe termen lung de ≥150 mg/zi, așa cum reiese din observațiile preclinice și primele observații clinice.
-
Pentru stresul ușor de zi cu zi, dozele mai mici sunt adesea suficiente, dacă sunt luate regulat.
Dozajul corect de CBD depinde de tipul și intensitatea stresului. În cazul stresului ușor, adesea sunt suficiente doze mici până la medii (15–50 mg/zi), în timp ce la tulburări de anxietate sau burnout 150–300 mg zilnic pot fi necesare mai multe săptămâni. Stabilirea dozei individuale și supravegherea medicală sunt recomandate mai ales la doze mai mari.
Care produse CBD sunt cele mai potrivite pentru stres?
Alegerea produsului CBD potrivit pentru stres depinde de mai mulți factori – inclusiv de momentul dorit al apariției efectului, durata efectului, toleranța individuală și preferințele personale. În principiu, toate formele cu efect sistemic (de ex. ulei, capsule, supozitoare) sunt potrivite pentru reducerea stresului, dar diferă semnificativ în biodisponibilitate și mod de administrare. Pentru majoritatea situațiilor de stres sunt Ulei CBD (flexibil și rapid) sau Capsule CBD (planificabile și de durată lungă) cel mai potrivit. Supozitoarele oferă o alternativă medicală rezonabilă în cazul sensibilității gastrice sau stresului nocturn. Alegerea ar trebui să fie individuală, eventual în consultare cu un medic – mai ales în cazul stresului cronic sau al medicației suplimentare.

Poate CBD-ul să ajute pe termen lung împotriva stresului cronic sau a simptomelor de epuizare?
Canabidiolul (CBD) are un potențial promițător pentru susținerea în cazul stresului cronic și burnout-ului – în special prin efectul său regulator asupra sistemului central de stres, axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale (axa HPA), precum și asupra proceselor neuroinflamatorii și neuroendocrine. Stresul cronic se caracterizează printr-o activare permanentă a acestor sisteme, ceea ce pe termen lung poate duce la epuizare emoțională, tulburări de somn, iritabilitate, scăderea performanței și chiar depresie.
CBD contracarează acest lucru prin diferite mecanisme: stabilizează eliberarea cortizolului, promovează reziliența neurobiologică și are în același timp efect anxiolitic și reglator al somnului. Studiile arată că CBD modulează activitatea regiunilor limbice ale creierului, în special a amigdalei și a hipocampului – două structuri cheie pentru procesarea fricii, reglarea emoțională și gestionarea stresului. În modelul animal, administrarea regulată de CBD a putut inversa modificările induse de stres în neurogeneză și a îmbunătățit capacitatea de reacție emoțională. Primele studii umane și observații sugerează că pacienții cu simptome asociate stresului, cum ar fi neliniștea interioară, tulburările de somn și tensiunea, pot beneficia de o doză zilnică medie (aproximativ 150–300 mg/zi).
În utilizarea pe termen lung este evidențiat în special faptul că regenerarea sistemelor neuroendocrine de stres, care promovarea stabilității emoționale precum și îmbunătățire a calității somnului și a structurii zilnice este evidențiată. Condiția pentru un efect durabil este o administrare regulată pe săptămâni, ideal integrate într-un program holistic de gestionare a stresului cu igienă a somnului, mișcare și, eventual, suport psihoterapeutic. CBD poate sprijini pe termen lung în cazul stresului cronic și al burnout-ului, în special pentru reducerea cortizolului, promovarea recuperării mentale și restabilirea echilibrului fiziologic. Efectul se dezvoltă treptat și depinde de dozajul individual – o utilizare sub supraveghere medicală este recomandată în caz de simptome persistente.
Ce spun studiile științifice despre efectul CBD-ului asupra stresului?
Evidența științifică privind efectul cannabidiolului (CBD) asupra stresului a crescut constant în ultimii ani. În mod special sunt în centrul atenției anxiolitice, adică efecte anxiolitice și de reducere a stresului, care au fost investigate în studii preclinice și clinice. Studiile disponibile arată că CBD poate influența pozitiv reacția la stres atât la nivel psihic, cât și fiziologic – în special prin Modulare a sistemului serotoninergic, care influențare a axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale (axa HPA) și o reglare neuroinflamatorie.
În seria clinică de cazuri a Shannon et al. (2019) cu 72 de participanți cu probleme de anxietate și somn, s-a putut observa o îmbunătățire semnificativă a percepției subiective a stresului și a calității somnului. Deja după o lună de administrare zilnică a 25–175 mg CBD, 79% dintre participanți au raportat mai puțină anxietate și 66% un somn mai bun. Deși acest studiu nu este controlat cu placebo, oferă indicii valoroase privind aplicabilitatea practică.
Linares et al. (2019) au investigat într-un studiu randomizat, dublu-orb, cross-over, efectul diferitelor doze de CBD (150, 300, 600 mg) asupra anxietății induse de stres (de ex. printr-un discurs public simulat). Doar doza medie de 300 mg a arătat un efect anxiolitic semnificativ – indicând o curbă doză-efect în formă de U.
În modele preclinice (de ex. modelul „stresului cronic imprevizibil” la șobolani), CBD a putut modificări comportamentale induse de stres, degenerare neuronală în hipocamp și niveluri crescute de corticosteron reduce semnificativ. Studii precum Campos et al. (2013) demonstrează că CBD acționează prin Receptori 5-HT1A, care sunt responsabile pentru reziliența emoțională, este mediată.
O revizuire sistematică realizată de Skelley et al. (2020) a analizat 17 studii umane privind utilizarea canabinoizilor în anxietate și stres. Concluzia este că în special CBD pur are un potențial anxiolitic consistent , cu o bună tolerabilitate și un profil redus de efecte secundare. În același timp, autorii solicită studii suplimentare bine controlate, cu eșantioane mai mari și doze standardizate.
- CBD reduce percepția subiectivă a stresului și comportamentul anxios în primele studii clinice.
- Efectul este dependență de doză, dozele medii (aprox. 300 mg) oferind cele mai bune rezultate.
- The Efectul nu apare adesea imediat, ci după câteva zile la administrare regulată.
- Datele disponibile sunt promițător, dar încă nu definitiv – studii mai ample, controlate cu placebo, sunt în curs de desfășurare.
CBD este considerat astfel complement util în gestionarea stresului, în special în cazul afecțiunilor funcționale, care nu necesită tratament medicamentos. În caz de stres clinic relevant sau comorbiditate psihică, utilizarea trebuie monitorizată medical.
Există riscuri sau efecte secundare la administrarea zilnică a CBD împotriva stresului?
Canabidiolul (CBD) este în general bine tolerat – chiar și la utilizarea zilnică pentru susținerea în caz de stres, neliniște interioară sau tensiune cronică. Totuși, pot apărea Pot apărea efecte secundare și riscuri, în special la doze mai mari sau în cazul administrării concomitente cu alte medicamente. Siguranța CBD a fost investigată în numeroase studii, inclusiv în cercetarea pentru autorizarea Epidiolex®, un medicament pe bază de CBD.
|
Efect secundar |
Frecvență |
Observație |
|
Oboseală/Sedare |
Ocazional |
În special la doze mari (>100 mg/zi) sau la persoane sensibile |
|
Modificarea apetitului |
Rar |
Posibil atât creștere, cât și scădere |
|
Diaree, greață |
Rar |
Suspiciune în cazul creșterii rapide a dozei sau stomac sensibil |
|
Amețeală |
Rar |
În special la tensiune arterială scăzută |
|
Modificări ale valorilor hepatice |
Rar, dependent de doză |
Mai ales în cazul administrării simultane a medicamentelor hepatotoxice |
- Interacțiuni medicamentoase: CBD inhibă anumite enzime hepatice (de ex. CYP3A4, CYP2C19), responsabile pentru metabolizarea multor medicamente – cum ar fi psihofarmaceutice, anticoagulante sau imunosupresoare. Astfel pot apărea niveluri plasmatice modificate și efecte potențate sau reduse ale altor medicamente vin.
- Precauție în caz de boli hepatice: În cazul afectării hepatice preexistente sau al administrării de substanțe hepatotoxice, utilizarea trebuie făcută doar sub supraveghere medicală.
- Nu în timpul sarcinii sau alăptării: Pentru aceste grupuri lipsesc date suficiente și sigure din studii.
- Tulburări psihice: În caz de boli psihiatrice grave (de ex. schizofrenie) sau în caz de suicid, CBD nu este potrivit pentru automedicație.
În studiile pe termen lung realizate până acum, pe mai multe săptămâni până la luni, CBD a fost bine tolerat chiar și în doze mai mari (până la 300–600 mg/zi). Totuși, lipsesc date valide Date pe termen lung pe ani, în special la persoanele sănătoase sau în scopuri preventive. CBD poate fi utilizat zilnic pentru gestionarea stresului – tolerabilitatea este în general bună, riscul de efecte secundare grave este scăzut. Totuși, ar trebui Doza, durata administrării și factorii individuali însoțitori (de ex. alte medicamente, afecțiuni preexistente) trebuie întotdeauna luate în considerare. Consultarea medicală este recomandată în cazul administrării regulate – în special pe perioade lungi.
Surse
Zuardi, A. W., Rodrigues, N. P., Silva, A. L., Bernardo, S. A., Hallak, J. E. C., Guimarães, F. S., & Crippa, J. A. S. (2017). Curba doză-răspuns în formă de U inversat a efectului anxiolitic al cannabidiolului în timpul vorbirii în public în viața reală. Frontiere în farmacologie, 8, 259. https://doi.org/10.3389/fphar.2017.00259
Elms, L., Shannon, S., Hughes, S., & Lewis, N. (2019). Canabidiolul în tratamentul tulburării de stres post-traumatic: o serie de cazuri. Jurnalul de medicină alternativă și complementară (New York, N.Y.), 25(4), 392–397. https://doi.org/10.1089/acm.2018.0437
Crippa, J. A., Derenusson, G. N., Ferrari, T. B., Wichert-Ana, L., Duran, F. L., Martin-Santos, R., Simões, M. V., Bhattacharyya, S., Fusar-Poli, P., Atakan, Z., Santos Filho, A., Freitas-Ferrari, M. C., McGuire, P. K., Zuardi, A. W., Busatto, G. F., & Hallak, J. E. (2011). Baza neurală a efectelor anxiolitice ale canabidiolului (CBD) în tulburarea de anxietate socială generalizată: un raport preliminar. Jurnal de psihofarmacologie (Oxford, Anglia), 25(1), 121–130. https://doi.org/10.1177/0269881110379283
Linge, R., Jiménez-Sánchez, L., Campa, L., Pilar-Cuéllar, F., Vidal, R., Pazos, A., Adell, A., & Díaz, Á. (2016). Canabidiolul induce efecte antidepresive cu acțiune rapidă și îmbunătățește neurotransmisia corticală 5-HT/glutamat: rolul receptorilor 5-HT1A. Neurofarmacologie, 103, 16–26. https://doi.org/10.1016/j.neuropharm.2015.12.017
García-Gutiérrez, M. S., Navarrete, F., Gasparyan, A., Austrich-Olivares, A., Sala, F., & Manzanares, J. (2020). Canabidiol: o potențială nouă alternativă pentru tratamentul anxietății, depresiei și tulburărilor psihotice. Biomolecules, 10(11), 1575. https://doi.org/10.3390/biom10111575
Wieckiewicz, G., Stokłosa, I., Stokłosa, M., Gorczyca, P., & Pudlo, R. (2022). Canabidiol (CBD) în auto-tratarea depresiei - studiu explorator și un nou fenomen de interes pentru psihiatri. Frontiers in psychiatry, 13, 837946. https://doi.org/10.3389/fpsyt.2022.837946
Oberbarnscheidt, T., & Miller, N. S. (2020). Impactul canabidiolului asupra afecțiunilor psihiatrice și medicale. Journal of clinical medicine research, 12(7), 393–403. https://doi.org/10.14740/jocmr4159
Haller J. (2024). Cannabisul pe bază de plante și depresia: o revizuire a constatărilor publicate în ultimii trei ani. Pharmaceuticals (Basel, Elveția), 17(6), 689. https://doi.org/10.3390/ph17060689
Khan, R., Naveed, S., Mian, N., Fida, A., Raafey, M. A., & Aedma, K. K. (2020). Rolul terapeutic al canabidiolului în sănătatea mintală: o revizuire sistematică. Journal of cannabis research, 2(1), 2. https://doi.org/10.1186/s42238-019-0012-y
Linares, I. M., Zuardi, A. W., Pereira, L. C., Queiroz, R. H., Mechoulam, R., Guimarães, F. S., & Crippa, J. A. (2019). Canabidiolul prezintă o curbă doză-răspuns în formă de U inversat în testul simulat de vorbit în public. Revista braziliană de psihiatrie (Sao Paulo, Brazilia : 1999), 41(1), 9–14. https://doi.org/10.1590/1516-4446-2017-0015
Shannon, S., Lewis, N., Lee, H., & Hughes, S. (2019). Canabidiolul în anxietate și somn: o serie mare de cazuri. The Permanente journal, 23, 18–041. https://doi.org/10.7812/TPP/18-041
Moltke, J., & Hindocha, C. (2021). Motivele utilizării cannabidiolului: un studiu transversal al utilizatorilor de CBD, concentrat pe stresul auto-perceput, anxietate și probleme de somn. Journal of cannabis research, 3(1), 5. https://doi.org/10.1186/s42238-021-00061-5
Bergamaschi, M. M., Queiroz, R. H., Chagas, M. H., de Oliveira, D. C., De Martinis, B. S., Kapczinski, F., Quevedo, J., Roesler, R., Schröder, N., Nardi, A. E., Martín-Santos, R., Hallak, J. E., Zuardi, A. W., & Crippa, J. A. (2011). Canabidiolul reduce anxietatea indusă de vorbitul în public simulat la pacienții cu fobie socială netratați anterior. Neuropsihofarmacologie: publicația oficială a Colegiului American de Neuropsihofarmacologie, 36(6), 1219–1226. https://doi.org/10.1038/npp.2011.6
Skelley, J. W., Deas, C. M., Curren, Z., & Ennis, J. (2020). Utilizarea cannabidiolului în anxietate și tulburări asociate anxietății. Journal of the American Pharmacists Association : JAPhA, 60(1), 253–261. https://doi.org/10.1016/j.japh.2019.11.008
Campos, A. C., Ortega, Z., Palazuelos, J., Fogaça, M. V., Aguiar, D. C., Díaz-Alonso, J., Ortega-Gutiérrez, S., Vázquez-Villa, H., Moreira, F. A., Guzmán, M., Galve-Roperh, I., & Guimarães, F. S. (2013). Efectul anxiolitic al cannabidiolului asupra șoarecilor stresați cronic depinde de neurogeneza hipocampală: implicarea sistemului endocannabinoid. Jurnalul internațional de neuropsihofarmacologie, 16(6), 1407–1419. https://doi.org/10.1017/S1461145712001502
Quellenverzeichnis anzeigen