CBD în caz de stres

Cum acționează CBD asupra nivelului de stres și asupra sistemului nervos?

Canabidiolul (CBD) influențează nivelul de stres prin mai multe mecanisme fiziologice și neurobiologice, strâns legate de sistemul endocrin, sistemul nervos autonom și reglarea neurotransmițătorilor. Ținta centrală este Sistemul endocannabinoid (ECS), care este considerat un regulator important pentru homeostaza emoțională și fizică. CBD acționează non-psihoactiv și modulează reacțiile naturale ale corpului la stres.

Un mecanism esențial de acțiune este activarea indirectă a receptorului 5-HT1A, un subtip al receptorilor de serotonină, care are efect anxiolitic și reduce stresul. În plus, inhibă enzima FAAH, care este responsabilă pentru descompunerea endocannabinoidului anandamidă. Astfel, anandamida rămâne activă mai mult timp în spațiul sinaptic – ceea ce are, de asemenea, un efect calmant și stabilizator al dispoziției. Paralel cu aceasta influențează activitatea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale (axa HPA), care joacă un rol cheie în eliberarea hormonilor de stres precum cortizolul. Studiile arată că CBD poate reduce producția de cortizol și poate atenua reacțiile excesive de stres – în special în cazul stresului cronic.

De asemenea, la nivel neuronal, CBD arată efecte: El reduce activitatea amigdalei, responsabilă de procesarea anxietății și stresului, și promovează în același timp neuroplasticitate în regiunile prefrontale ale creierului – un aspect relevant mai ales în cazul stresului pe termen lung sau al burnout-ului. În ansamblu, CBD are un efect de reglare a stresului, fără a fi sedativ. Ajută corpul să revină mai rapid la o stare echilibrată în situații stresante, fără a afecta capacitatea cognitivă. Efectul se manifestă dependent de doză, variază individual și apare de obicei în câteva zile de administrare regulată.

Poate CBD să reducă hormonul de stres cortizol și să influențeze axa HPA?

Da, canabidiolul (CBD) poate reduce hormonul de stres cortizol scăderea și activitatea axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (axa HPA) modularea – un sistem neuroendocrin central al stresului. Această axă reglează eliberarea cortizolului, cel mai important glucocorticoid al corpului uman, care este produs în cantități crescute în situații de stres acut și cronic. Un nivel crescut permanent de cortizol poate fi asociat cu numeroase afecțiuni – inclusiv tulburări de somn, epuizare, iritabilitate, creștere în greutate și supresie imunitară. CBD acționează regulator asupra axei HPA prin atenuază suprareacțiile neuroendocrine și îmbunătățește sensibilitatea de feedback a acestei axe. Studiile arată că CBD suprimarea eliberării de cortizol poate – în special în situații asociate stresului. Acest efect se datorează parțial activarea receptorului 5-HT1A și inhibarea mediatorilor de stres precum Hormonul eliberator de corticotropină (CRH) se datorează.

Într-un studiu uman dublu-orb s-a putut demonstra că reducere semnificativă a nivelurilor de cortizol a fost observată după administrarea a 300 până la 600 mg CBD. În același timp, a fost înregistrată o scăderea reacției subiective la stres și o reglare emoțională îmbunătățită a fost documentată. De asemenea, în modele preclinice s-a observat că CBD reduce hiperactivitatea implicării glandelor suprarenale în axa HPA și poate contribui pe termen lung la restabilirea echilibrului hormonal. Astfel, CBD influențează nu doar percepția subiectivă a stresului, ci și intervine activ în circuitele hormonale de reglare, responsabile pentru răspunsul la stres. Acest lucru îl face un potențial ajutor în afecțiuni legate de stres, cum ar fi burnout-ul, insomnia sau imunosupresia indusă de stres – cu condiția să fie utilizat în doze adecvate și cu scop terapeutic.

Ajută CBD în situații acute de stres precum teama de examen sau emoțiile de pe scenă?

Da, cannabidiolul (CBD) poate avea un efect calmant și anxiolitic pe termen scurt în situații acute de stres, cum ar fi teama de examen, emoțiile de pe scenă sau aparițiile publice. Aceste efecte se bazează în special pe modulare a receptorilor de serotonină (în special 5-HT1A), prin care CBD exercită o efect anxiolitic rapid CBD în anxietate se poate manifesta. În special în cazul stresului situațional cu simptome vegetative precum palpitații, transpirație, tensiune sau neliniște interioară, CBD poate ajuta la atenuarea reacției psihofiziologice și la promovarea stabilității emoționale.

În studii controlate – de exemplu cu „Testul de vorbire publică simulată“ – s-a constatat că doze unice de 300 mg CBD pot reduce măsurabil reacția la stres. În acest context au fost utilizate atât simptome subiective de anxietate precum și markeri fiziologici cum ar fi frecvența cardiacă și tensiunea arterială, sunt influențate pozitiv. Totuși, este importantă dozarea corectă: în studii s-a observat un așa-numit Curba doză-efect în formă de U, unde 300 mg au produs cel mai mare efect – dozele mai mici sau mult mai mari au fost mai puțin eficiente.

Pentru un efect acut, CBD ar trebui administrat cu aproximativ cu 30–90 de minute înainte de situația stresantă se administrează, de preferință sublingual sau sub formă de capsulă cu acțiune rapidă. În situații recurente (de ex. prezentări, serii de examene) poate fi utilă și o administrare regulată concomitentă pentru stabilizarea de bază va fi util. Ca substanță naturală, non-psihoactivă, cu o bună tolerabilitate, CBD oferă astfel o alternativă interesantă la sedativele clasice – în special pentru persoanele care doresc să evite sedativele chimice.

Este CBD o alternativă naturală la sedative?

Canabidiolul (CBD) este din ce în ce mai mult considerat ca alternativă naturală la sedativele clasice considerat – în special în cazuri de stres, neliniște interioară și anxietate. Spre deosebire de anxioliticele farmacologice precum Benzodiazepine ordin Substanțe Z, care sunt puternic sedative, creează dependență și sunt adesea asociate cu efecte secundare cognitive, CBD dezvoltă un efectul non-psihoactiv, calmant, fără potențial de dependență.

Efectul anxiolitic al CBD se bazează în principal pe Activarea receptorilor serotoninergici 5-HT1A, a Modularea sistemului endocanabinoid precum și Inhibare a proceselor neuroinflamatorii induse de stresAceste mecanisme complexe de acțiune conduc la o eliberarea emoțională, fără a afecta capacitatea cognitivă – un avantaj față de sedativele clasice. Studiile arată că doze medii unice (de ex. 300 mg în cazul anxietății de examen) pot produce un efect anxiolitic comparabil cu diazepamul, dar fără sedare. În comparație cu calmant pe bază de plante precum valeriana, floarea pasiunii sau lavanda, CBD prezintă un profil de acțiune mai larg și poate fi atât acute precum și reacții cronice la stres modulând. Este o completare potrivită mai ales pentru persoanele cu tulburări de somn asociate stresului, anxietate socială sau hiperexcitabilitate psihosomatică – cu condiția ca produsul CBD să fie de calitate verificată și doza să fie aleasă corespunzător.

CBD nu este un sedativ clasic, dar acționează reglare blândă a sistemului nervos central. Astfel oferă o alternativă vegetală, bine tolerată – în special pentru persoanele care caută un sprijin natural, non-psihoactiv, în cazul stresului și anxietății. Totuși, este recomandată supravegherea medicală în cazul afecțiunilor cronice.

Cât de repede apare efectul calmant al CBD?

The viteza de acțiune a cannabidiolului (CBD) depinde esențial de forma de administrare aleasă, a rata metabolică individuală precum și Doză În principiu, se poate spune: Cu cât substanța activă ajunge mai repede în sânge, cu atât efectul calmant poate apărea mai rapid.

The efect calmant efectul CBD se manifestă frecvent în situații acute de stres – cum ar fi neliniștea interioară sau anxietatea de examen – în decurs de primele 30 până la 60 de minute după administrare sublinguală. În studii cu 300–600 mg CBD s-a putut deja după o singură administrare se observă o reducere a simptomelor fiziologice de stres, de ex. frecvență cardiacă redusă și niveluri mai scăzute de cortizol. La stres cronic sau disfuncție emoțională este însă o administrare regulată pe parcursul mai multor zile până la săptămâni necesar pentru a obține un efect durabil. Efectul calmant este cumulativ și devine adesea mai stabil la administrarea repetată.

CBD poate deja după 15 până la 60 de minute să aibă un efect calmant – în funcție de forma de administrare. Pentru o reducere durabilă a stresului este însă o utilizare continuă recomandabil, ideal combinat cu măsuri de stil de viață care reglează stresul.

Ce doză este potrivită pentru stresul cotidian, anxietate sau epuizare?

The doza eficientă de cannabidiol (CBD) pentru reducerea stresului depinde puternic de Gradul de severitate al stresului, a sensibilitatea individuală și Durata utilizării Se observă în studiile științifice o efect dependent de doză, unde dozele mici pot fi utile în caz de simptome ușoare, în timp ce dozele medii până la mari sunt recomandate pentru stres clinic relevant, cum ar fi Tulburări de anxietate ordin Simptome de epuizare sunt necesare.

• Într-un studiu uman cu model de stres social (Linares et al., 2019) a fost 300 mg CBD doza cea mai eficientă pentru reducerea anxietății acute, în timp ce dozele mai mici și mai mari au fost mai puțin eficiente („curba doză-efect în formă de U inversat”).
  
• Stresul cronic necesită de obicei o administrare pe termen lung de ≥150 mg/zi, așa cum reiese din observațiile preclinice și primele observații clinice.
  
• Pentru stresul cotidian ușor, dozele mai mici sunt adesea suficiente, dacă sunt administrate regulat.
  
  

Dozajul corect de CBD depinde de tipul și intensitatea stresului. Pentru stres ușor, adesea sunt suficiente doze mici până la medii (15–50 mg/zi), în timp ce la tulburărilor de anxietate sau burnout-ului 150–300 mg zilnic pot fi necesare pe parcursul mai multor săptămâni. Stabilirea dozei individuale și supravegherea medicală sunt recomandate mai ales la doze mai mari.

Care produse CBD sunt cele mai potrivite pentru stres?

Alegerea produsului CBD potrivit pentru stres depinde de mai mulți factori – inclusiv de momentul dorit al apariției efectului, durata efectului, toleranța individuală și preferințele personale. În principiu, toate formele cu efect sistemic (de ex. ulei, capsule, supozitoare) sunt potrivite pentru reducerea stresului, dar diferă semnificativ în biodisponibilitate și mod de administrare. Pentru majoritatea situațiilor de stres sunt Ulei CBD (flexibil și rapid) ordin Capsule CBD (planificabile și de durată lungă) cel mai potrivit. Supozitoarele oferă o alternativă medicală utilă în cazul sensibilității gastrice sau stresului nocturn. Alegerea ar trebui să fie individuală, eventual în consultare cu un medic – mai ales în cazul stresului cronic sau al medicației suplimentare.

Poate CBD să ajute pe termen lung împotriva stresului cronic sau a simptomelor de burnout?

Canabidiolul (CBD) are un potențial promițător pentru susținerea în cazul stresului cronic și burnout-ului – în special prin efectul său de reglare asupra sistemului central de stres, axa hipotalamo-hipofizo-suprarenaliană (axa HPA), precum și asupra proceselor neuroinflamatorii și neuroendocrine. Stresul cronic se caracterizează printr-o activare permanentă a acestor sisteme, ceea ce pe termen lung poate duce la epuizare emoțională, tulburări de somn, iritabilitate, scăderea performanței și chiar depresie.

CBD contracarează acest lucru prin diferite mecanisme: stabilizează eliberarea cortizolului, promovează reziliența neurobiologică și are simultan efect anxiolitic și de reglare a somnului. Studiile arată că CBD modulează activitatea regiunilor limbice ale creierului, în special a amigdalei și hipocampului – două structuri cheie pentru procesarea fricii, reglarea emoțională și gestionarea stresului. În modelul animal, administrarea regulată de CBD a putut inversa modificările induse de stres în neurogeneză și a îmbunătățit capacitatea de reacție emoțională. Primele studii umane și observații sugerează că pacienții cu simptome asociate stresului, precum neliniște interioară, tulburări de somn și tensiune, pot beneficia de o doză zilnică medie (aprox. 150–300 mg/zi).

În utilizarea pe termen lung, se evidențiază în special Regenerarea sistemelor neuroendocrine de stres, care Promovarea stabilității emoționale precum și îmbunătățire a calității somnului și a structurii zilnice este evidențiată. Condiția pentru un efect durabil este o administrare regulată pe săptămâni, ideal integrat într-un program holistic de gestionare a stresului cu igienă a somnului, mișcare și, eventual, suport psihoterapeutic. CBD poate susține pe termen lung în caz de stres cronic și burnout, în special prin reducerea cortizolului, promovarea recuperării mentale și restabilirea echilibrului fiziologic. Efectul se dezvoltă treptat și depinde individual de dozaj – o utilizare sub supraveghere medicală este recomandată în caz de simptome persistente.

Ce spun studiile științifice despre efectul CBD asupra stresului?

Evidența științifică privind efectul cannabidiolului (CBD) asupra stresului a crescut constant în ultimii ani. În mod special sunt în centrul atenției anxiolitice, adică efecte anxiolitice și de reducere a stresului, investigate în studii preclinice și clinice. Studiile disponibile arată că CBD poate influența pozitiv răspunsul la stres atât la nivel psihic, cât și fiziologic – în special prin Modulare a sistemului serotoninergic, care influențare a axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale (axa HPA) și o reglarea neuroinflamatorie.

În seria clinică de cazuri a Shannon et al. (2019) cu 72 de participanți cu probleme de anxietate și somn s-a observat o îmbunătățire semnificativă a percepției subiective a stresului și a calității somnului. După doar o lună de administrare zilnică de 25–175 mg CBD, 79% dintre participanți au raportat mai puțină anxietate și 66% un somn mai bun. Deși acest studiu nu este controlat cu placebo, oferă indicii valoroase privind aplicabilitatea practică.

Linares et al. (2019) au investigat într-un studiu randomizat, dublu-orb, cross-over cu subiecți sănătoși efectul diferitelor doze de CBD (150, 300, 600 mg) asupra anxietății induse de stres (de ex. printr-un discurs public simulat). Doar doza medie de 300 mg a arătat un efect anxiolitic semnificativ – un indiciu al unei curbe doză-efect în formă de U.

În modelele preclinice (de ex. modelul „stresului cronic imprevizibil” la șobolani) CBD a putut modificări comportamentale induse de stres, degenerare neuronală în hipocamp și niveluri crescute de corticosteron reduce semnificativ. Studii precum Campos et al. (2013) demonstrează că CBD acționează prin Receptorii 5-HT1A, care sunt responsabile pentru reziliența emoțională, este mediată.

O revizuire sistematică realizată de Skelley et al. (2020) a analizat 17 studii umane privind utilizarea canabinoizilor în anxietate și stres. Concluzionează că în special CBD pur are un potențial anxiolitic consistent prezintă – cu o bună tolerabilitate și un profil redus de efecte secundare. În același timp, autorii solicită studii bine controlate, cu eșantioane mai mari și doze standardizate.

• CBD reduce percepția subiectivă a stresului și comportamentul anxios în primele studii clinice.
• Efectul este dependent de doză, unde dozele medii (aprox. 300 mg) arată cele mai bune rezultate.
• The efectul nu apare adesea imediat, ci după câteva zile administrare regulată.
• Starea datelor este promițător, dar încă nu definitiv – studii mai mari, controlate cu placebo, sunt în curs de desfășurare.

CBD este considerat astfel complement util în gestionarea stresuluiîn special în cazul afecțiunilor funcționale, care nu necesită medicație. În caz de stres clinic relevant sau comorbiditate psihică, utilizarea ar trebui să fie supravegheată medical.

Există riscuri sau efecte secundare la administrarea zilnică de CBD pentru stres?

Canabidiolul (CBD) este în general bine tolerat – chiar și la utilizarea zilnică pentru susținerea în caz de stres, neliniște interioară sau tensiune cronică. Totuși, pot apărea Pot apărea efecte secundare și riscuri, în special la doze mai mari sau la administrarea concomitentă cu alte medicamente. Siguranța CBD a fost investigată în numeroase studii, inclusiv în cercetările pentru autorizarea Epidiolex®, un medicament pe bază de CBD.

• interacțiuni cu medicamente: CBD inhibă anumite enzime hepatice (de ex. CYP3A4, CYP2C19), responsabile pentru metabolizarea multor medicamente – cum ar fi psihofarmaceutice, anticoagulante sau imunosupresoare. Acest lucru poate duce la niveluri plasmatice modificate și efecte intensificate sau diminuate ale altor medicamente vin.
• Atenție la afecțiunile hepatice: În cazul unei leziuni hepatice preexistente sau al administrării de substanțe hepatotoxice, utilizarea trebuie făcută doar sub supraveghere medicală.
• Nu în timpul sarcinii sau al alăptării: Pentru aceste grupuri lipsesc date suficiente și sigure din studii.
• Tulburări psihice: În cazul bolilor psihiatrice grave (de exemplu, schizofrenie) sau al riscului de suicid, CBD nu este potrivit pentru automedicație.

În studiile pe termen lung realizate până acum, pe mai multe săptămâni până la luni, CBD a fost bine tolerat chiar și în doze mai mari (până la 300–600 mg/zi). Totuși, lipsesc date valide Date pe termen lung pe parcursul anilor, în special la persoanele sănătoase sau în cazul utilizării în scopuri preventive. CBD poate fi utilizat zilnic pentru gestionarea stresului – tolerabilitatea este în general bună, riscul de efecte secundare grave este scăzut. Totuși, ar trebui Doza, durata administrării și factorii individuali însoțitori (de exemplu, alte medicamente, afecțiuni preexistente) trebuie întotdeauna luate în considerare. Consultarea medicală este recomandată în cazul administrării regulate – în special pe perioade lungi.

Surse

Zuardi, A. W., Rodrigues, N. P., Silva, A. L., Bernardo, S. A., Hallak, J. E. C., Guimarães, F. S., & Crippa, J. A. S. (2017). Curba doză-răspuns în formă de U inversat a efectului anxiolitic al cannabidiolului în timpul vorbitului în public în viața reală. Frontiere în farmacologie, 8, 259. https://doi.org/10.3389/fphar.2017.00259

Elms, L., Shannon, S., Hughes, S., & Lewis, N. (2019). Canabidiolul în tratamentul tulburării de stres post-traumatic: o serie de cazuri. Jurnalul de medicină alternativă și complementară (New York, N.Y.), 25(4), 392–397. https://doi.org/10.1089/acm.2018.0437

Crippa, J. A., Derenusson, G. N., Ferrari, T. B., Wichert-Ana, L., Duran, F. L., Martin-Santos, R., Simões, M. V., Bhattacharyya, S., Fusar-Poli, P., Atakan, Z., Santos Filho, A., Freitas-Ferrari, M. C., McGuire, P. K., Zuardi, A. W., Busatto, G. F., & Hallak, J. E. (2011). Baza neurală a efectelor anxiolitice ale canabidiolului (CBD) în tulburarea de anxietate socială generalizată: un raport preliminar. Jurnal de psihofarmacologie (Oxford, Anglia), 25(1), 121–130. https://doi.org/10.1177/0269881110379283

Linge, R., Jiménez-Sánchez, L., Campa, L., Pilar-Cuéllar, F., Vidal, R., Pazos, A., Adell, A., & Díaz, Á. (2016). Cannabidiolul induce efecte antidepresive cu acțiune rapidă și îmbunătățește neurotransmisia corticală 5-HT/glutamat: rolul receptorilor 5-HT1A. Neurofarmacologie, 103, 16–26. https://doi.org/10.1016/j.neuropharm.2015.12.017

García-Gutiérrez, M. S., Navarrete, F., Gasparyan, A., Austrich-Olivares, A., Sala, F., & Manzanares, J. (2020). Cannabidiol: o potențială nouă alternativă pentru tratamentul anxietății, depresiei și tulburărilor psihotice. Biomolecules, 10(11), 1575. https://doi.org/10.3390/biom10111575

Wieckiewicz, G., Stokłosa, I., Stokłosa, M., Gorczyca, P., & Pudlo, R. (2022). Cannabidiol (CBD) în auto-tratarea depresiei - studiu explorator și un nou fenomen de interes pentru psihiatri. Frontiers in psychiatry, 13, 837946. https://doi.org/10.3389/fpsyt.2022.837946

Oberbarnscheidt, T., & Miller, N. S. (2020). Impactul cannabidiolului asupra afecțiunilor psihiatrice și medicale. Journal of clinical medicine research, 12(7), 393–403. https://doi.org/10.14740/jocmr4159

Haller J. (2024). Cannabisul pe bază de plante și depresia: o revizuire a constatărilor publicate în ultimii trei ani. Pharmaceuticals (Basel, Elveția), 17(6), 689. https://doi.org/10.3390/ph17060689

Khan, R., Naveed, S., Mian, N., Fida, A., Raafey, M. A., & Aedma, K. K. (2020). Rolul terapeutic al cannabidiolului în sănătatea mintală: o revizuire sistematică. Journal of cannabis research, 2(1), 2. https://doi.org/10.1186/s42238-019-0012-y

Linares, I. M., Zuardi, A. W., Pereira, L. C., Queiroz, R. H., Mechoulam, R., Guimarães, F. S., & Crippa, J. A. (2019). Canabidiolul prezintă o curbă doză-răspuns în formă de U inversat în testul simulat de vorbit în public. Revista braziliană de psihiatrie (Sao Paulo, Brazilia : 1999), 41(1), 9–14. https://doi.org/10.1590/1516-4446-2017-0015

Shannon, S., Lewis, N., Lee, H., & Hughes, S. (2019). Canabidiolul în anxietate și somn: o serie mare de cazuri. Jurnalul Permanente, 23, 18–041. https://doi.org/10.7812/TPP/18-041

Moltke, J., & Hindocha, C. (2021). Motivele utilizării cannabidiolului: un studiu transversal al utilizatorilor de CBD, concentrat pe stresul auto-perceput, anxietate și probleme de somn. Journal of cannabis research, 3(1), 5. https://doi.org/10.1186/s42238-021-00061-5

Bergamaschi, M. M., Queiroz, R. H., Chagas, M. H., de Oliveira, D. C., De Martinis, B. S., Kapczinski, F., Quevedo, J., Roesler, R., Schröder, N., Nardi, A. E., Martín-Santos, R., Hallak, J. E., Zuardi, A. W., & Crippa, J. A. (2011). Canabidiolul reduce anxietatea indusă de vorbitul în public simulat la pacienții cu fobie socială netratați anterior. Neuropsihofarmacologie: publicația oficială a Colegiului American de Neuropsihofarmacologie, 36(6), 1219–1226. https://doi.org/10.1038/npp.2011.6

Skelley, J. W., Deas, C. M., Curren, Z., & Ennis, J. (2020). Utilizarea cannabidiolului în anxietate și tulburări asociate anxietății. Journal of the American Pharmacists Association : JAPhA, 60(1), 253–261. https://doi.org/10.1016/j.japh.2019.11.008

Campos, A. C., Ortega, Z., Palazuelos, J., Fogaça, M. V., Aguiar, D. C., Díaz-Alonso, J., Ortega-Gutiérrez, S., Vázquez-Villa, H., Moreira, F. A., Guzmán, M., Galve-Roperh, I., & Guimarães, F. S. (2013). Efectul anxiolitic al cannabidiolului asupra șoarecilor stresați cronic depinde de neurogeneza hipocampală: implicarea sistemului endocannabinoid. Jurnalul internațional de neuropsihofarmacologie, 16(6), 1407–1419. https://doi.org/10.1017/S1461145712001502